Ce sunt aluniţele?

Termenul popular ”aluniţă” corespunde doar aproximativ termenului medical de ”nev pigmentar” sau ”nev melanocitar obişnuit”. Unele dintre problemele numite de pacienţi ”aluniţe” intră pentru medic în cu totul alte categorii. Pentru scopul acestui articol însă vom considera că aluniţă este sinonim cu nev.

Importanţa acestor formaţiuni provine din confuzia lor cu / sau posibila lor transformare în melanom, un tip de cancer foarte agresiv al pielii. Diferenţierea dintre un nev pigmentar şi melanom în primele stadii nu este uneori uşoară nici pentru medic. Practic trebuie ca oricine să ştie că ceea ce pare ”doar o aluniţă” poate fi ceva mult mai grav. Nu este vorba despre nici o ”manevră comercială”. Dacă acest lucru ar fi cunoscut de toţi, multe cancere de piele de tip melanom ar ajunge la medic într-o etapă în care se mai poate face ceva. Faptul că dermatologii ar avea multe consultaţii pentru nevi ”banali” devine irelevant când este vorba despre salvarea unor vieţi.

”Aluniţele trebuie operate.”

Persoanele care prezintă multipli nevi cu caractere atipice prezintă un risc mai mare de melanom. De la această observaţie unii practicieni au tras concluzia că orice nev care prezintă anumite semne (atipii) trebuie îndepărtat chirurgical. Nu este decât o exagerare. Cert este că există aluniţe care trebuie scoase, ceea ce ne duce la următorul subtitlu...

”Aluniţele nu trebuie operate.”

Se întâmplă frecvent în practica medicală ca pacientul căruia i se recomandă eliminarea chirurgicală a unei aluniţe să respingă foarte categoric mica intervenţie. E un fapt binecunoscut, la aluniţe ”nu se umblă”. Această idee falsă confundă de fapt cauza şi efectul. Aluniţa nu se transformă în cancer pentru că a fost operată. Ceea ce pare o aluniţă poate fi de fapt un cancer avansat, în care chiar şi intervenţia chirugicală nu mai poate opri evoluţia spre generalizare. Cum evenimentele în acest tragic caz se succedă în ordinea: aluniţă – operaţie – cancer generalizat – deces, minţile cu judecată liniară au pus pe seama operaţiei apariţia cancerului.

Ce este de făcut, până la urmă?

Dacă am înţeles că există aluniţe care nu sunt ceea ce par, ceea ce este de făcut este să ne privim din când în când cu atenţie propria piele. Apoi, la orice semn neliniştitor, să ne ducem să ne arătăm unui medic (orice fel de medic – ideal, unui dermatolog). Ce înseamnă semn neliniştitor? Orice modificare a unei aluniţe – mărirea, durerea, sângerarea sau acoperirea cu cruste, reliefarea sau excavarea pot fi primele semne ale unui proces agresiv. Dar concluzia o va trage medicul, şi numai el. Tot el poate decide dacă va trebui să faceţi vizite periodice pentru controlul anumitor formaţiuni (la 6 sau 12luni)

Există  un aparat special pentru examinarea aluniţelor?

Da, acesta este dermatoscopul. În esenţă este vorba de o lupă. Dar este adevărat că prin lupă medicul poate privi direct, sau imaginea poate fi transmisă unui aparat fotografic, sau unui computer. Sistemele moderne au programe care analizează aluniţa, calculând indici de risc. Interesul acestor instalaţii sofisticate stă în stocarea digitală a imaginilor (”harta” aluniţelor), ceea ce permite ca la un control ulterior să se identifice exact ce modificări au apărut în timp.

Soarele şi aluniţele.

Riscul de transformare în cancer de piele al unui nev obişnuit este neglijabil şi nu poate explica majoritatea melanoamelor. Foarte multe dintre acestea apar în absenţa oricărui nev pre-existent. Regulile generale de comportament faţă de soare sunt însă urmarea unor certitudini: expunerea în exces duce la îmbătrânire mai rapidă a pielii, iar riscul de apariţie a cancerului de piele creşte cu cantitatea totală de radiaţie solară ”încasată” în timp. Valabil la fel de bine şi pentru radiaţia de la solar. Şi în mod special, pentru pielea copiilor la vârste foarte mici.

Dr. Victor Georgescu
dermatolog
Centrul Medical BIODERM