BIODERM MEDICAL CENTER

produs-hipoalergenic.jpg

Alergia este răspunsul aberant al sistemului imunitar la un factor din mediu. Ce înseamnă așadar hipoalergenic?

 

Alergiile sunt reacții imune, care arată că o persoană este hipersensibilă la anumite substanțe. Cei mai frecvenți alergeni includ polenul, acarienii din praful de casă, sporii de mucegai, părul animalelor de companie, mâncarea, înțepăturile de insecte și medicamentele.

Din păcate, alergiile sunt frecvente și în creștere. De ce persoane dezvoltă alergii mai mult decât oricând nu este complet clar. O teorie este că nu suntem expuși, ca bebeluși sau copii mici, la alergeni la care am fost expuși evolutiv. Și astfel devenim hipersensibili.

Pentru că reacțiile alergice sunt frecvente, au fost inventate produsele hipoalergenice.

 

Ce este o reacție alergică?

Sistemul imunitar detectează permanent și combate invadatorii (bacterii, virusuri, fungi).

Uneori însă identifică o substanță inofensivă (spre exemplu polenul) drept amenințătoare și reacționează mergând la război cu ea. Așa apare hipersensibilitatea la acea substanță.

Mulți oameni nu au nicio reacție atunci când respiră polen. Dar când un alergic la polen îl inhalează, polenul este văzut ca un invadator de către celulele sistemului imunitar, inclusiv limfocitele T și B, cele care se luptă spre exemplu cu virusurile. Această luptă duce în cele din urmă la producerea de imunoglobulină E sau lgE  (e detectată de analiza de sânge numită imunogramă) și a altor molecule ale sistemului imunitar.

Încearcând să lupte împotriva presupusului inamic, organismul produce reacții, variind de la ușoare (strănut, ochi roșii, apoși, urticarie) până la reacții severe (umflături, astm și chiar soc anafilactic).

Ce cauzează alergiile?

Alergenii sunt substanțe, care provoacă o reacție alergică. Iată câțiva alergeni obișnuiți:

  • proteine ​​animale și părul animalelor
  • acarienii din praful de casă
  • medicamente (inclusiv antibiotice sau medicamente pe care le puneți pe piele)
  • alimente – cele mai frecventesunt ouă, arahide, lapte, nuci, soia, pește, carne de origine animală și produse din grâu
  • spori fungi
  • latex din cauciuc natural
  • polen

 

Ce înseamnă hipoalergenic?

Hipoalergenic înseamnă că ceva este mai puțin probabil să declanșeze o reacție alergică.  Termenul a fost inventat  în 1940 și a început să fie folosit în publicitate încă din anii 1950.

Hipoalergenic nu este un termen științific și nici legal, ci doar implică faptul că producătorul a creat produsul cu ingrediente, care sunt mai puțin susceptibile de a provoca o reacție alergică.

Este imposibil ca ceva să fie complet hipoalergenic. Ca să fie cu adevărat hipoalergenic, nu ar trebui să interacționeze cu sistemul imunitar. Dar chiar și metalele inerte pot provoca uneori reacții alergice (spre exemplu alergie la nichel, crom).

 

La ce vă puteți aștepta de la produsele hipoalergenice?

Pentru consumatori, etichetele hipoalergenice înseamnă, în general, că alergenii obișnuiți sunt excluși din produs și / sau produsul nu provoacă alergie în situații de testare.

  • De exemplu, produsele cosmetice hipoalergenice sunt produse despre care producătorii susțin că produc mai puține reacții alergice decât alte produse cosmetice.

 

 

Dacă un produs vă determină o reacție exagerată pe piele, medicul dermatolog trebuie să o aprecieze.

Acesta apreciază dacă e vorba de o așa numită dermatită de contact sau dacă aveți nevoie de ajutorul medicului alergolog. 

 

 

 


ochi-cearcane.jpg

 Aspectul cearcănelor pe pleoapele inferioare are cauze diferite.

 

Cearcănele sunt agravate de oboseala generală, în special de lipsa somnului. Fluctuația zilnică a aspectului este cauzată de umflarea pielii, ducând la o schimbare a difuziei luminii. Așa apare aspecul întunecat de sub ochi. Dar mai sunt multe alte cauze. Iată-le:

Pentru unii oameni, cearcănele sunt doar o trăsătură genetică.

 

Soarele evidențiază cearcănele

Expunerea la soare poate crea, de asemenea, cearcăne sub ochi, prin creșterea conținutului de melanină (pigmentul pielii). Pielea din această regiune se poate pigmenta mai mult decât pielea din jur, deoarece este mai sensibilă.

 

Îmbătrânirea pielii

Găsim cea mai subțire piele sub ochi. Vasele de sânge sunt mai aproape de suprafață, ceea ce înseamnă că par mai întunecate.

Pe măsură ce îmbătrânim, pielea se subțiază și pierdem colagenul (principala proteină structurală din piele) și elastina (o proteină foarte elastică din țesutul conjunctiv), motiv pentru care obținem riduri.

  • Acest fenomen face ca vasele de sânge (de culoare închisă) de sub ochi să iasă mai mult în evidență.
  • Sacul lacrimal se adâncește odată cu înaintarea în vârstă, pentru că grăsimea de sub ochi se mișcă înainte. Situația crează umbre sub ochi.

 

Inflamația și bolile alergice

Inflamația, care apare în cazul pielii uscate ori în cazul alergiilor, produce melanină (pigmentul pielii). Din acest motiv, persoanele care au inflamații în cadul afecțiunilor dermatologice ori în cazul afecțiunilor alergice au și cearcăne.

Reducerea inflamației înseamnă reducerea aspecului nedorit de sub ochi.

 

Se pot trata cearcănele de sub ochi?

Pielea mai întunecată de sub ochi este un aspect perfect normal și natural. Tratamentul depinde însă de cauza aparițieie cearcănelor.

  • Spre exemplu, în cazul alergiilor, cearcănele dispar dacă inflamația alergică este controlată.
  • Același lucru se întâmplă în cazul pielii uscate. Medicul dermatolog controlează tratamentul.
  • Aspecul estetic general poate fi îmbunătățit cu o cremă pe bază de rădăcină de lemn dulce. Există dovezi că aceasta inhibă producerea de melanină din celule fără a provoca toxicitate celulelor.

 

Te așteptăm la consultație.


piele-grasa.jpg

De ce pielea arată atât de….uleios tot timpul? Cum să mă îngrijiesc să țin în control producția de sebum?

 

Pielea grasă este cauzată de supraproducția de sebum. Glandele care produc uleiurile pielii sunt hiperactive. Glandele se numesc unități pilosebacee – adică foliculii de păr și glandele lor sebacee.

Care e legătura între pielea grasă și acnee?

Există câteva motive pentru care suferim de acnee, unul fiind porii blocați ai glandei uleioase.

O parte din hormoni, în timpul pubertății, determină supraproducția de sebum, deci exacerbarea acneei.

Hormonii steroizii anabolizanți, utilizați de obicei de culturisti, pot declanșa și acnee.

Creșterea excesivă a bacteriilor din jurul glandelor sebacee poate agrava inflamația și formarea puroiului. Așa apare durerea în cadrul unei leziuni acneice.

 

Pielea grasă este de obicei iritată și fragilă. Cu cât degresam mai mult o piele grasă, cu atât ea devine mai…. grasă. Toate persoanele cu pielea grasă constată – cu cât se spală mai des pe cap, cu atât părul se îngrașă mai repede. Această situație este seboree reactivă.

Tot ce degresează brutal pielea (sapunul, detergentul, alcoolul) provoacă creșterea producției de sebum.

Spălarea feței cu săpun, urmata de loțiuni cu alcool, distrug funcția de barieră a pielii.

 

Cum se îngrijește corect pielea grasă?

  1. Demachiere cu apă micelară pentru ten sensibil.

2. Crema de zi trebuie să conțină zinc sau niacinamide (vitamina B3).

3. În timpul zilei, cremă cu fotoprotecție non-comedonică.

4. Deasupra cremei SPF, se pune fond de ten.

5. Seara, după demachiere, pielea are nevoie de o cremă cu retinoizi (derivați de vitamina A) pe zona T. Crema se prescrie de către medic.

 

Cum se controlează pielea grasă? 

Dieta:

Dieta echilibrată care conține:

  • alimente cu indice glicemic scăzut (cereale integrale, legume)
  • acizi grași omega-3 (conserva de sardine, carne de porc)

 

Produse pentru machiaj și păr:

Dacă folosiți machiaj, optați pentru fond de ten pe bază de minerale.

Spalați părul în mod regulat cu șampon, dar evitați să folosiți produse pe bază de ulei.

Nu se folosește ceara de păr.

**

Utilizați regulat loțiuni ultra-ușoare de protecție solară cu spectru larg (SFP 30).

Mențineți o greutate normală.

Mișcarea regulată reduce nivelul hormonilor, care provoacă acnee

 

 


par-alb.jpg

Celor mai mulți oameni le apar primele fire albe de păr până în 30 de ani. De ce albește părul?

 

„Regula generală” a firelor albe?  Până la vârsta de 50 de ani, jumătate din populație își pierde culoarea în 50% din păr.

  • În general, bărbații au mai mult păr alb decât femeile.
  • Asiaticii și africanii au părul mai puțin alb decât caucazienii.

 

Ce determină culoarea părului?

Culoarea părului este produsă de celule cunoscute sub numele de melanocite, care migrează în bulbul părului pe măsură ce foliculii de păr se dezvoltă în uter.

Melanocitele produc pigment, care este încorporat în firele de păr în creștere, pentru a produce părul într-o gamă uimitoare de nuanțe naturale.

Culoarea părului depinde de prezența și raporturile a două grupuri de melanocite:

  • eumelanine (pigmenți maro și negri) și
  • feomelanine (pigmenți roșii și galbeni).

 

În timp ce variațiile raportului acestor pigmenți pot produce un număr mare de culori și tonuri, frații au adesea o culoare a părului izbitor de asemănătoare.

Culoarea părului variază în funcție de locul corpului, genele fiind cele mai întunecate (deoarece conțin niveluri ridicate de eumelanină).

Părul scalpului este de obicei mai deschis decât părul pubian, care are adesea o nuanță roșie, datorită prezenței mai multor pigmenți de feomelanină.

O nuanță roșie este, de asemenea, obișnuită la părul din axilă și barbă, chiar și la persoanele cu părul brun pe scalp.

Hormonii, cum ar fi hormonul stimulator al melanocitelor, pot întuneca părul deschis. Nivelurile ridicate de estrogen și progesteron, care sunt produse în timpul sarcinii, pot face părul mai închis.

Unele medicamente pentru epilepsie pot face părul mai închis.

Copiii blonzi tind să își vadă părul închis la culoare în jurul vârstei de 7-8 ani. Mecanismul este necunoscut și, probabil, nu este legat de hormoni, deoarece fenomenul precede pubertatea cu câțiva ani.

Cum crește părul?

Creșterea părului uman este ciclică.

  • În timpul fazei anagene, părul crește continuu cu o rată de 1cm pe lună. Această fază poate dura trei până la cinci ani pe scalp și poate produce păr  între 36 și 60cm lungime.
  • La sfârșitul fazei anagene, foliculul se oprește, creșterea părului se oprește și rămâne oprită timp de trei luni.
  • Spre sfârșitul acestei faze de odihnă (telogen), părul este eliminat, iar foliculul rămâne gol până la repornirea fazei anagene a ciclului.
  • Producția de pigmenți se activează și se oprește în ritm cu ciclul părului.
  • Atunci când celulele pigmentare se opresc la sfârșitul unui ciclu de păr și nu reușesc să se repornească odată cu debutul următorului, părul devine alb.

De cine depinde pierderea culorii?

Factorii genetici par a fi importanți pentru a determina când avem primele fire albe. Nu există dovezi care să coreleze apariția firelor albe cu stresul, dieta sau stilul de viață.

  • Anumite boli autoimune, cum ar fi vitiligo și alopecia areata, pot deteriora celulele pigmentare și părul poate deveni alb.
  • Părul alb timpuriu apare în sindroamele de îmbătrânire prematură, cum ar fi Hutchinson-progeria și sindromul Werner, unde fiecare aspect al îmbătrânirii în organism este accelerat.
  • Părul alb timpuriu poate fi observat și la persoanele afectate de anemie pernicioasă, boală tiroidiană autoimună sau sindrom Down.

De ce nu se activează din nou producția de pigmenți?

La sfârșitul fiecărui ciclu de păr, unele melanocite producătoare de pigmenți se deteriorează și mor. Dacă rezervorul de celule stem melanocite din partea superioară a foliculului pilos poate umple bulbul, acest lucru menține producția de pigment. Dar când rezervorul de celule stem este epuizat, producția de pigmenți se oprește și părul devine alb.

 

Oamenii de știință știu de mult că, pentru a preveni ca părul să devină alb, ar trebui fie să prelungească durata de viață a melanocitelor din bulbul de păr – protejându-le de leziuni – fie să extindă rezervorul de celule stem melanocite în regiunea superioară sau superioară a foliculului de păr, astfel încât acestea continuă să înlocuiască celulele pigmentare pierdute.

Un grup de oameni de știință francezi au identificat o nouă serie de agenți chimici care protejează melanocitele foliculului de păr împotriva deteriorării la sfârșitul ciclului părului. Acest lucru permite producției de pigmenți să repornească imediat ce începe următorul ciclu de păr. Agenții chimici acționează imitând acțiunea unei enzime numite DOPAchrome tautomerază. Această enzimă este antioxidantul natural din bulbul părului, care protejează melanocitele de deteriorarea oxidativă. Prin duplicarea efectelor DOPAchrome tautomerazei, metabolismul melanocitelor și supraviețuirea se îmbunătățesc.

  • Noii agenți sunt formulați într-un produs care poate fi aplicat ca ser spray sau șampon.
  • Dar nu vor recolora părul alb sau nu vor readuce celulele moarte, care produc culoarea părului. În schimb, protejează melanocitele (celulele producătoare de pigment).

 


pori.jpg

Mulți dintre noi am încercat diverse produse, care pretindeau că ne curăță porii. Dar avem, de fapt, nevoie să ne curățăm porii?

 

Porii de pe față, la fel ca și canalele urechii, sunt proiectați pentru a se curăța singuri. Așadar, este bine să îi lăsați în voia lor și este suficient doar să curățați fața.

Există o varietate de motive pentru care porii se pot bloca, determinând formarea punctelor negre sub piele.

Ce sunt punctele negre?

Punctele negre sunt alcătuite în mare parte din piele moartă și ceva murdărie. Hormonii, bacteriile sau uneori prea multă igienă (aceasta poate irita pielea, determinând îngroșarea tegumentului) pot provoca blocarea porilor. Este o cauză frecventă a acneei.

Când porii se blochează, există presiune inversă în glanda sebacee, care se poate rupe, eliberând uleiuri foarte iritante. Acestea cauzează leziunile roșii cunoscute sub numele de acnee. Este important să nu strângeți niciodată prea mult un punct negru, deoarece s-ar putea rupe glandele din piele, provocând o reacție și mai gravă.

  • Puteți cumpăra un instrument special de îndepărtare a punctelor negre de la farmacie și acest lucru evită ruperea unei punct negru sub piele.
  • Există, de asemenea, geluri cu prescripție medicală, care pot curăța porii.
  • Produsele cu vitamina A împiedică îngroșarea pielii care acoperă porii, astfel încât să nu blocheze glandele uleioase (ceea ce ar duce la acnee).

 

Unii oameni au pori genetic mai mari și mai vizibili. Porii devin oricum mai mari pe măsură ce îmbătrânim. Acest lucru nu înseamnă că este mai probabil să se acopere de murdărie. Singura problemă este că unor oameni nu le place felul în care arată.

Îndepărtarea conținutului porilor mai repede decât intenționează natura, chiar dacă sunteți blând cu pielea, lasă pielea mai sensibilă!

 

Reguli de îngrijire:

Dacă pielea dvs. este normală (nu există acnee și porii nu sunt proeminenți), spălați-vă ușor fața pentru a evita iritarea pielii, ceea ce poate face ca porii să pară mai mari.

  • Folosirea apei calde vă poate usca fața, așa că aplicați apă călduță sau rece.
  • Folosiți un produs de curățare delicat, dar dacă pielea dvs. este  uscată, nu este nevoie să utilizați produse de curățare.
  • Uscați-vă fața cu un prosop moale și nu frecați deoarece acest lucru poate irita porii și îi poate determina să se umfle și să se blocheze.
  • Dacă aveți acnee, utilizarea unui exfoliant chimic, cum ar fi alfa hidroxi și /sau beta hidroxi acid, vă va exfolia pielea fără a fi nevoie să o frecați. Aceasta înseamnă că nu există deteriorări ale porilor.
  • După ce vă demachiați, nu aplicați imediat cremă deoarece și așa se pot bloca porii.

 

Ce e micro-dermabraziunea? 

Micro-dermabraziunea se realizează cu un dispozitiv abraziv și cu aspirație pentru a uza stratul superior al pielii (epiderma). Procesul se efectuează cu ajutorul unui produs de curățare puternic. Aspirația poate debloca porii, dar forțe de frecare prea mari îi irită.

Acest tratament nu trebuie utilizat mai mult de o dată pe lună, deoarece vă poate deteriora pielea.

 

Suntem alături de tine cu tehnici fiziologice pentru îngrijirea pielii.


laser-par.jpg

Părul facial și corporal nedorit. Se poate îndepărta – și efectul durează multă vreme-  cu ajutorul terapiei laser.

 

Ce este terapia cu laser? 

Laserele emit o lungime de undă a luminii cu o singură culoare specifică. Când este direcționată către piele, energia din lumină este transferată pe piele și pe melanina (pigmentul)  părului. Apare încălzirea și deteriorarea țesuturilor din jur. Pentru a controla răspândirea căldurii și a deteriorării țesuturilor nedorite, sunt utilizate impulsuri laser scurte.

Dar pentru a îndepărta părul nedorit și pentru a minimaliza deteriorarea țesutului din jur, laserul trebuie să fie direcționat către celule specifice. Acestea sunt celulele stem ale foliculului de păr.

Deoarece suprafața pielii conține și melanină (pigmentul pielii), pe care dorim să o evităm, trebuie să vă epilați înainte de tratamentul laser.

 

Laserul îndepărtează definitiv părul?

Tratamentul cu laser poate:

  • să reducă permanent densitatea părului
  • să îndepărteze definitiv părul nedorit

Reducerea permanentă a densității părului înseamnă că unele fire vor reapărea după o singură ședință. Pacienții vor avea nevoie de tratament laser continuu.

Îndepărtarea permanentă a părului înseamnă că niciunul dintre firele de păr din zona tratată nu va reapărea.

Dacă aveți părul cenușiu ori alb, fără pigment, laserele disponibile în prezent nu funcționează.

 

De câte tratamente am nevoie?

Numărul de tratamente de care aveți nevoie depinde de fototipul dvs.  Aceasta vă clasifică pielea după culoare, sensibilitatea la soare și probabilitatea de a se bronza.

Pielea palidă sau albă arde ușor, rareori se bronzează (fototipurile Fitzpatrick 1 și 2). Aceste persoane vor obține de cele mai multe ori doar o reducere permanentă a părului. După o ședință de tratament, ar putea avea nevoie de alte 6-12 tratamente.

Pielea mai închisă (fototipurile Fitzpatrick 3 și 4) pot obține de obicei îndepărtarea definitivă a părului nedorit cu 6-10 tratamente.

 

Ce efecte secundare pot apărea?

Vi se va recomanda să purtați ochelari de protecție în timpul tratamentului pentru a preveni vătămarea ochilor.

  • Veți experimenta, de asemenea, unele dureri ușoare în timpul tratamentului.
  • Firele de păr care au rămas după epilarea (care se face înainte de laser) absorb energia laserului și încălzesc suprafața pielii.
  • Există mai puține dureri la tratamentele repetate la intervale regulate.
  • Pielea se va simți fierbinte timp de 15-30 de minute după tratamentul cu laser.
  • Poate exista roșeață și pielea ușor inflamată până la 24 de ore.

Ce tipuri de laser îndepărtează părul nedorit?

Laserele potrivite pentru îndepărtarea părului includ:

  • lasere dioda cu impuls lung
  • laserele Nd: YAG cu impuls lung.

 

Dispozitivele cu lumină intens pulsată (IPL) nu sunt dispozitive laser, ci lămpi cu bliț care emit simultan mai multe benzi de lumină. Acestea funcționează într-un mod similar cu laserele, deși mai puțin eficient.

 

Suntem experți în lasere dermatologice!

 


legume.jpg

Cele mai multe dintre recomandările vechi în privința aspectului pielii blamau ciocolata și laptele. Dar există dovezi științifice să eliminăm ciocolata și produsele lactate ca să avem o piele strălucitoare?

 

Cercetătorii au început să exploreze legătura dintre dietă și sănătatea pielii (în special în privința acneei) la mijlocul anilor 1900. Manualele de dermatologie din anii 1930 au recomandat restricționarea carbohidraților, a dulciurilor și pentru a ameliora acneea. Dar aceste recomandări s-au bazat pe observațiile medicilor, nu pe cercetări.

Ciocolata este adesea blamată ca factor agravant al acneei, dar:

  • Într-un studiu din 1969, 65 de persoane cu acnee au fost rugate să mănânce un baton de ciocolată pe zi, timp de patru săptămâni. Rezultatele au arătat că participanții, care au mâncat batoanele de ciocolată, nu au avut mai multe erupții decât cei care nu au mâncat ciocolata.
  • Rezultate similare au fost găsite într-un studiu din 1971.  Atunci, 27 de studenți, care au raportat că sunt sensibili la declanșatorii acneei din dietă, au consumat cantități mari de ciocolată, lapte, arahide prăjite sau băuturi răcoritoare timp de o săptămână. Nu s-a observat nicio diferență semnificativă în numărul de erupții. Aceste studii au avut și unele limitări majore. Studiul din 1969 a fost sponsorizat de Asociația Producătorilor de Ciocolată din Statele Unite ale Americii. Și ambele studii nu au evaluat aportul de alimente al participanților în perioada de studiu, care ar fi putut influența tenul lor.
  • Mai recent, un studiu din 2011, care a inclus zece bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, a constatat că s-au produs modificări semnificative în severitatea acneei după o singură doză de ciocolată pură (100% cacao). A existat o asociere puternică între cantitatea de ciocolată consumată și numărul de erupții.

 

Rezultatele sunt contractorii, iar recomandări clare despre ciocolată nu pot fi făcute încă! Cercetările noi, pe grupuri ample, sugerează alte strategii dietetice, care merită încercate, dacă doriți să vă îmbunătățiți pielea. Acestea includ consumul de legume, precum și alimente cu o încărcătură glicemică mică.

Ce este indicele glicemic?

Indicele glicemic este un clasament între 0-100 dat alimentelor, care conțin carbohidrați, pentru a descrie cât de repede carbohidrații sunt digerați în glucoză (zahăr) și absorbiți în sânge.

  • Indicele glicemic sau indexul glicemic (IG) al unui aliment arată puterea acestuia de a crește glicemia, după consumul unei cantități de 100 g de glucide din acel aliment. Acest număr are ca reper în ce măsură crește glicemia dupa 100 g de glucoză sau de pâine albă, acesta fiind pragul de 100% la care se raporteaza celelalte IG-uri.
  • Cu cât IG al unui aliment este mai mic, cu atat glicemia crește mai puțin – situație bună pentru sănătatee generală!
  • Alimente cu indice glicemic mic sunt considerate cele care se înscriu sub 55 IG.

 

Indice glicemic vs. încărcătură glicemică

Cu toate acestea, calcularea încărcăturii glicemice poate oferi o imagine mult mai exactă a ceea ce face acel aliment cu  zahărul din sânge (glicemia). Încărcătura glicemică se bazează așadar pe conceptul indicelui glicemic, dar ia în considerare și cantitatea de alimente consumate. Aceasta oferă o imagine mai precisă a efectului general pe care îl au alimentele asupra nivelului de glucoză din sânge.

Conceptul de încarcătura glicemică (InG) este relativ nou (introdus în 1997).  InG arată căt de mult din fiecare gram de aliment va crește nivelul zahărului din sânge.

Încărcătura glicemică a unui aliment este în strânsă legătura cu gramajul unei porții din acel aliment.

  • InG = Cantitatea de glucide din portie (g) x IG / 100
  • Pentru a găsi InG-ul unui aliment se multiplică IG cu num=rul de grame de carbohidrati (glucide) dintr-o portie, apoi se împart la 100.
  • InG trebuie sa aiba valori cât mai joase posibil.

 

 

Încărcătura glicemică și sănătatea pielii

Odată ce glucoza intră în sânge, un hormon numit insulină o mută în celulele noastre pentru a fi utilizată pentru energie.

Dietele cu o încărcătură glicemică ridicată declanșează un răspuns mai mare la insulină.

Acest nivel ridicat de insulină crește un hormon, numit factor de creștere asemănător insulinei (IGF), care a fost asociat cu erupții cutanate – cum ar fi acneea.

Așadar, dacă mâncați alimente cu o încărcătură glicemică mare – pielea NU va arăta bine.

Și invers – alimentele cu o încărcătură glicemică mică au un efect benefic asupra pielii. 

 

Fructe și legume. Cât contează pentru piele?

Culoarea pielii noastre este influențată de trei pigmenți – hemoglobină (din sânge), carotenoizi și melanină (celulele cu pigment din piele).

Multe fructe și legume conțin carotenoizi. Aceștia sunt responsabili pentru culoarea verde intens a spanacului, culoarea portocalie vibrantă a morcovilor și a portocalelor și nuanța roșie a roșiilor.

  • Când mâncați fructe și legume, acești pigmenți se pot acumula în piele, ducând la o strălucire aurie sănătoasă.

 

Laptele este nociv pentru piele?

Laptele conține în mod natural steroizi anabolizanți, hormoni de creștere și alți factori de creștere. Într-o cale metabolică complicată, acești factori duc la o eliberare mai mare de insulină și factor de creștere asemănător insulinei, care poate stimula dezvoltarea și progresia acneei.

Dar NU sunt studii serioase care să demonstreze legătura dintre produsele lactate și acnee.

 

Dacă încercați să vă îmbunătățiți tenul, puteți încerca următoarele strategii:

  • reduceți alimentele cu o încărcătură glicemică mare  – scăzând cantitatea de mâncare procesată, junk food
  • adăugați alimente cu o încărcătură glicemică mică – legume, cartofi copți în coajă, pâine integrală

 

 

 


creme-soare-reguli-1200x1799.jpg

Utilizarea protecției solare nu numai că reduce riscul de cancer de piele și de arsuri solare, ci și efectul de îmbătrânire (fotoîmbătrânirea).

 

Cum funcționează protecția solară?

Există două părți principale pentru toate produsele de protecție solară. Ingredientul activ și emulsia.

Ingredientul activ face protecția solară. Acesta vine în două categorii:

  • substanțe active care absorb UV
  • substanțe active care reflectă UV.

Substanțe active care absorb UV  

Substanțe active care absorb UV sunt substanțe chimice, care absorb radiația UV și o transformă într-un nivel foarte scăzut de căldură. O mică parte din oameni raportează că protecția solară îi fac să se simtă căldură suplimentară.

Produsele chimice care absorb UV sunt, de asemenea, numite „organice”, deoarece conțin atomi de carbon, o bază pentru toată materia organică.

  • Unii atomi absorb partea UVB a spectrului, despre care se știe că provoacă arsuri solare și contribuie la riscul de cancer de piele.
  • Alții absorb partea UVA a spectrului. Cercetări recente sugerează că lungimile de undă UVA mai lungi nu numai că pătrund în straturi mai adânci ale pielii, ci contribuie la cancerul de piele prin compromiterea răspunsului imun la deteriorarea ADN-ului. Din acest motiv, se recomandă protecția solară etichetată cu „spectru larg”, deoarece oferă cea mai bună protecție.

Substanțe active care reflectă UV 

”Reflectoarele” UV sunt formate în mare parte din oxizi, cum ar fi oxidul de zinc și dioxidul de titan.

Razele UV sunt împrăștiate de oxizi. În mod normal, există mai mult de unul și adesea până la șase sau mai multe ingrediente active în majoritatea produselor de protecție solară.

Emulsia

Emulsia – loțiunea, laptele, smântâna, uleiul, spuma sau gelul – este cea care transportă ingredientul activ. De obicei, este alcătuită dintr-o combinație de ulei și apă, plus alte… bunătăți. Acestea sunt importante deoarece păstrează produsul, astfel încât acesta să reziste pe raft sau în dulap. De asemenea, ajută la rezistența la apă, influențează modul în care se simte și miroase protecția solară și cât de bine se leagă de piele.

Ce înseamnă SPF și cum se măsoară?

Protecția solară oferă un ecran de protecție, nu blochează toate razele. Gândiți-vă la o ușă cu ecran: aerul vine, dar muștele nu. În același mod, loțiunea de soare permite o cantitate mică de radiații UV pe piele.  O protecție solară cu SPF 30 nu are o protecție mult mai mică decât SPF 50.

SPF reprezintă factorul de protecție solară. Este măsura  – cât de mult UV trece prin ecran. Cu cât numărul este mai mare, cu atât trece mai puțin UV.

  • SPF  30 permite ca 3,3% din razele UV să ajungă la piele. Aceasta înseamnă că filtrează 96,7% din UV.
  • SPF  50 filtrează 98% și lasă 2% din razele UV să treacă.
  • Diferența dintre SPF 30 și SPF 50 sună foarte mare, în realitate este modestă (1,3%) diferența de protecție.

Cum se traduce SPF pe piele?

Pielea neprotejată dă în 10 minute semne de arsură. Aplicarea corectă a protecției solare SPF 30 ar încetini rata de ardere până la punctul în care ar dura de 30 de ori mai mult sau 300 de minute în total. SPF 15 ar dura 150 de minute, în timp ce SPF 50 – 500 de minute.

Dar acestea sunt calcule matematice. Dacă vă prelungiți șederea la soare timp de 500 de minute (peste opt ore!) bazându-vă doar pe protecție solară, probabil că veți arde!

 

Când și cum pun SPF?

La nivel microscopic, pielea este o serie de vârfuri și văi.

  • Stratul de protecție solară se aplică cu aproximativ 20 de minute înainte de a intra în soare pentru că permite produsului să curgă în văi și să se lege corect de piele.
  • Multe creme de protecție solară recomandă reaplicarea la fiecare două ore. Dar un alt mod de a-l privi este ca și cum ați picta un perete al casei. Primul strat are o acoperire rezonabilă, dar o reaplicare la 20-30 de minute după ce a fost la soare – după ce primul strat s-a „uscat” – vă asigură o acoperire mult mai fiabilă.
  • De asemenea, folosiți-l cu generozitate. Majoritatea oamenilor folosesc prea puțin (între un sfert și trei sferturi) din cantitatea de protecție solară necesară pentru a obține protecția solară revendicată pe etichetă. O linguriță pe membru este o regulă bună. Adăugați încă o linguriță pentru față. O lingurță pe spate. Acest nivel de aplicare ajunge la șapte lingurițe (35 ml) în total, dacă sunteți la plajă în pantaloni scurți sau bikini.
  • Aplicați din nou la fiecare două ore sau mai des dacă sunteți activ (transpirație, prosop, piele care face contact fizic cu orice), chiar dacă recipientul pretinde rezistență la apă timp de patru ore.
  • Și o idee bună este să verificați dacă loțiunea nu și-a trecut data de expirare.

Mă bronzez în continuare dacă pun corect protecția solară?

Dacă protecția solară este aplicată corect pentru a-și face treaba de reducere a expunerii la radiații UV, aceasta previne procesul biologic de bronzare.

 


crema-maini-1200x1798.jpg

Spălarea mâinilor timp de cel puțin 20 de secunde. Este o modalitate de prevenire a infecțiilor respiratorii, dar și digestive. Pielea mâinilor însă ajunge să sufere. Cum o ajutați?

 

Ce se întâmplă cu pielea după spălări excesive?

Stratul superior al pielii (stratul cornos) este stratul protector-cheie.  Spălarea frecventă îl perturbă. În timp, acest lucru duce la uscarea pielii, adică la perturbarea suplimentară a funcției de barieră. Apare inflamația.

Așa se declanșează dermatita de contact iritantă.

Cine are mai multe riscuri ?

Dermatita de contact este mai frecventă la persoanele care efectuează așa numita… muncă umedă, adică se spală și se usucă pe mâini de multe ori pe zi.

Vorbim despre lucrători din domeniul sănătății (medici, asistenți medicali, asistenți de îngrijire personală), coafori, manipulanți de alimente, personal de bucătărie și persoane care se ocupă de curățenie.

Predispuși la dermatită de contact sunt pacienții care au:

  • astm
  • eczemă
  • alergii.

 

Cum previn dermatita de contact?

Dacă aveți pielea deja iritată, e mai bine să vă spălați mâinile doar cu apă.

Dacă nu aveți eczeme, a suficient săpunul neparfumat.

Uscați-vă bine mâinile, incluzînd terminațiile degetelor și pielea de sub inele pentru a reduce dermatita cauzată de apa blocată. Iritarea și deteriorarea pielii pot apărea atunci când există umezeală excesivă, reziduuri de săpun și apă prinse între piele și dedesubtul inelelor.

Folosiți în mod regulat o cremă hidratantă fără parfum. Parfumurile pot provoca dermatită alergică de contact.

Dacă e necesar, folosiți un produs de dezinfectare pentru mâini pe bază de alcool. Acesta reduce contactul pielii cu apa, reducând astfel riscul de dermatită.

Utilizați mănuși de protecție atunci când faceți treburile casnice – cum ar fi spălarea vaselor sau grădinărit.

Noaptea, puneți o mănușă de bumbac. După ce hidratați pielea, puneți o mănușă – face minuni pentru pielea foarte uscată. Permite cremei să rămână pe mâini și crește penetrarea acesteia în straturile pielii.

 

Dacă există zone roșii, uscate și cu mâncărime, care indică dermatita activă, solicitați ajutorul medicului dermatolog.

Te așteptăm la consultație!

 


bacterii.jpg

Antibioticele sunt medicamente excepționale pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Din păcate, bacteriile cauzatoare de boli pot deveni rezistente la antibioticele, care sunt menite să le omoare. Dermatologii prescriu doar 5% din total antibioticelor utilizate. 

 

Cum apare rezistența la antibiotice?

Se numește presiune selectivă și înseamnă că bacteriile susceptibile la medicament sunt ucise, dar cele care rezistă antibioticului supraviețuiesc și se dezvoltă. Acest proces are ca rezultat apariția tulpinilor rezistente la antibiotice.

Odată ce o tulpină bacteriană este rezistentă la mai multe clase de antibiotice, ea a devenit un microb rezistent la mai multe medicamente. Aceste tulpini devin din ce în ce mai frecvente.

Luăm un exemplu – Staphylococcus aureus (stafilococul auriu) rezistent la meticilină.

Cum devin bacteriile rezistente la antibiotice? Bacteriile pot deveni rezistente la medicamente în două moduri:

  • rezistența poate fi naturală, ceea ce înseamnă că genele care conferă rezistență sunt deja prezente în cromozomul bacterian.
  • rezistență poate fi dobândită prin mutație sau prin preluarea genelor de rezistență la antibiotice de la alți microbi.

 

Rezistența la antibiotice poate face unele bacterii mai virulente.

 

De ce sunt suprautilizate antibioticele?

Antibioticele tratează infecțiile cu bacterii.

Antibioticele NU tratează infecțiile produse de virusuri, cum ar fi răceala obișnuită.

Dar mulți pacienți încă cer antibiotice, chiar dacă au boli pe care antibioticele nu le pot trata.

Cercetările efectuate în SUA arată această percepție printre pacienți ”voi lua antibiotice pentru orice eventualitate sau pentru că rău nu pot să facă”.

Ce învățăm despre bacteriile rezistente?

Bacteriile se găsesc aproape oriunde. Nu numai că trăiesc pe toată pielea și în intestin, ci acoperă aproape fiecare suprafață pe care o întâlniți.

  • Substanțele chimice antimicrobiene – de la săpunurile de mână până la produsele de curățare – cresc rezistența la antibiotice.

 

Bacteriilor le place să se unească în comunități, numite biofilme. Comunitățile de bacterii au o comunicare chimică între ele. Aceste biofilme sunt cele care provoacă majoritatea infecțiilor în spitale.

Din motive pe care oamenii de știință nu le înțeleg complet, biofilmul face bacteriile mult mai puțin susceptibile la dezinfectanți și antibiotice de tot felul.

Cum luptăm cu bacteriile?

În realitate, trebuie să luptăm doar cu bacteriile rele. Nu cu cele care fac parte din organismul uman. Și aceasta e normalitatea.

  • Tehnicile de editare a genelor CRISPR ar putea permite să folosim sistem imunitar al bacteriilor împotriva lor prin tăierea genelor vizate, ceea ce ar duce la distrugerea lor.
  • Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder găsesc modalități de a folosi nanoparticule, de un milion de ori mai mici de un milimetru, pentru a viza bacteriile rezistente la medicamente fără a afecta țesuturile sănătoase din corp.

 

Dar până atunci, cea mai rațională abordare este să nu folosiți antibiotice pentru orice, înainte să știti dacă e vorba de o infecție bacteriană ori de o infecție virală. Și înainte de a primi prescrierea de la medic.

De asemenea, pentru igiena zilnică nu se folosesc substanțe antimicrobiene, ci săpun obișnuit.


logo_212_white

Bioderm promovează tehnologia de top in domeniul laserelor medicale (chirugicale, cosmetice, reparatorii, vasculare), al terapiei prin lumina (lungimea de unda indicata fiecarei afectiuni) şi al echipamentelor de diagnostic precoce al cancerului de piele, oferindu-va astfel cele mai eficiente soluţii de tratament.

2021 Bioderm Medical Center