BIODERM MEDICAL CENTER

legume.jpg

Cele mai multe dintre recomandările vechi în privința aspectului pielii blamau ciocolata și laptele. Dar există dovezi științifice să eliminăm ciocolata și produsele lactate ca să avem o piele strălucitoare?

 

Cercetătorii au început să exploreze legătura dintre dietă și sănătatea pielii (în special în privința acneei) la mijlocul anilor 1900. Manualele de dermatologie din anii 1930 au recomandat restricționarea carbohidraților, a dulciurilor și pentru a ameliora acneea. Dar aceste recomandări s-au bazat pe observațiile medicilor, nu pe cercetări.

Ciocolata este adesea blamată ca factor agravant al acneei, dar:

  • Într-un studiu din 1969, 65 de persoane cu acnee au fost rugate să mănânce un baton de ciocolată pe zi, timp de patru săptămâni. Rezultatele au arătat că participanții, care au mâncat batoanele de ciocolată, nu au avut mai multe erupții decât cei care nu au mâncat ciocolata.
  • Rezultate similare au fost găsite într-un studiu din 1971.  Atunci, 27 de studenți, care au raportat că sunt sensibili la declanșatorii acneei din dietă, au consumat cantități mari de ciocolată, lapte, arahide prăjite sau băuturi răcoritoare timp de o săptămână. Nu s-a observat nicio diferență semnificativă în numărul de erupții. Aceste studii au avut și unele limitări majore. Studiul din 1969 a fost sponsorizat de Asociația Producătorilor de Ciocolată din Statele Unite ale Americii. Și ambele studii nu au evaluat aportul de alimente al participanților în perioada de studiu, care ar fi putut influența tenul lor.
  • Mai recent, un studiu din 2011, care a inclus zece bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, a constatat că s-au produs modificări semnificative în severitatea acneei după o singură doză de ciocolată pură (100% cacao). A existat o asociere puternică între cantitatea de ciocolată consumată și numărul de erupții.

 

Rezultatele sunt contractorii, iar recomandări clare despre ciocolată nu pot fi făcute încă! Cercetările noi, pe grupuri ample, sugerează alte strategii dietetice, care merită încercate, dacă doriți să vă îmbunătățiți pielea. Acestea includ consumul de legume, precum și alimente cu o încărcătură glicemică mică.

Ce este indicele glicemic?

Indicele glicemic este un clasament între 0-100 dat alimentelor, care conțin carbohidrați, pentru a descrie cât de repede carbohidrații sunt digerați în glucoză (zahăr) și absorbiți în sânge.

  • Indicele glicemic sau indexul glicemic (IG) al unui aliment arată puterea acestuia de a crește glicemia, după consumul unei cantități de 100 g de glucide din acel aliment. Acest număr are ca reper în ce măsură crește glicemia dupa 100 g de glucoză sau de pâine albă, acesta fiind pragul de 100% la care se raporteaza celelalte IG-uri.
  • Cu cât IG al unui aliment este mai mic, cu atat glicemia crește mai puțin – situație bună pentru sănătatee generală!
  • Alimente cu indice glicemic mic sunt considerate cele care se înscriu sub 55 IG.

 

Indice glicemic vs. încărcătură glicemică

Cu toate acestea, calcularea încărcăturii glicemice poate oferi o imagine mult mai exactă a ceea ce face acel aliment cu  zahărul din sânge (glicemia). Încărcătura glicemică se bazează așadar pe conceptul indicelui glicemic, dar ia în considerare și cantitatea de alimente consumate. Aceasta oferă o imagine mai precisă a efectului general pe care îl au alimentele asupra nivelului de glucoză din sânge.

Conceptul de încarcătura glicemică (InG) este relativ nou (introdus în 1997).  InG arată căt de mult din fiecare gram de aliment va crește nivelul zahărului din sânge.

Încărcătura glicemică a unui aliment este în strânsă legătura cu gramajul unei porții din acel aliment.

  • InG = Cantitatea de glucide din portie (g) x IG / 100
  • Pentru a găsi InG-ul unui aliment se multiplică IG cu num=rul de grame de carbohidrati (glucide) dintr-o portie, apoi se împart la 100.
  • InG trebuie sa aiba valori cât mai joase posibil.

 

 

Încărcătura glicemică și sănătatea pielii

Odată ce glucoza intră în sânge, un hormon numit insulină o mută în celulele noastre pentru a fi utilizată pentru energie.

Dietele cu o încărcătură glicemică ridicată declanșează un răspuns mai mare la insulină.

Acest nivel ridicat de insulină crește un hormon, numit factor de creștere asemănător insulinei (IGF), care a fost asociat cu erupții cutanate – cum ar fi acneea.

Așadar, dacă mâncați alimente cu o încărcătură glicemică mare – pielea NU va arăta bine.

Și invers – alimentele cu o încărcătură glicemică mică au un efect benefic asupra pielii. 

 

Fructe și legume. Cât contează pentru piele?

Culoarea pielii noastre este influențată de trei pigmenți – hemoglobină (din sânge), carotenoizi și melanină (celulele cu pigment din piele).

Multe fructe și legume conțin carotenoizi. Aceștia sunt responsabili pentru culoarea verde intens a spanacului, culoarea portocalie vibrantă a morcovilor și a portocalelor și nuanța roșie a roșiilor.

  • Când mâncați fructe și legume, acești pigmenți se pot acumula în piele, ducând la o strălucire aurie sănătoasă.

 

Laptele este nociv pentru piele?

Laptele conține în mod natural steroizi anabolizanți, hormoni de creștere și alți factori de creștere. Într-o cale metabolică complicată, acești factori duc la o eliberare mai mare de insulină și factor de creștere asemănător insulinei, care poate stimula dezvoltarea și progresia acneei.

Dar NU sunt studii serioase care să demonstreze legătura dintre produsele lactate și acnee.

 

Dacă încercați să vă îmbunătățiți tenul, puteți încerca următoarele strategii:

  • reduceți alimentele cu o încărcătură glicemică mare  – scăzând cantitatea de mâncare procesată, junk food
  • adăugați alimente cu o încărcătură glicemică mică – legume, cartofi copți în coajă, pâine integrală

 

 

 


sistem-imunitar.jpg

Pielea este un organ de barieră. Face parte din sistemul imunitar înnăscut. Cum ajutăm sistemul imunitar, inclusiv pielea, prin alimentație?

 

Sistemul imunitar înnăscut

Sistemul imunitar înnăscut este moștenit de la părinți. Acesta este format din mai multe organe – piele, corneea, mucoasa căilor respiratorii, tractul gastro-intestinal, tractul genito-urinar. Numim aceste organe bariere fizice de protecție în fața agenților patogeni.

  • Celulele sistemului imunitar înconjoară germenii. Sunt distruși apoi în celulele numite fagocite.

 

Sistemul imunitar dobândit

Sistemul imunitar dobândit, cu ajutorul sistemului imunitar înnăscut, produce anticorpi.

Anticorpii sunt dezvoltați de celule imune numite limfocite B, după ce organismul a fost expus la germeni.

  • După prima expunere la un germene (bacterie, virus, fungi), organismul îl recunoaște și își dezvoltă instrumente de aparare.
  • Procesul determină și așa numita memorie imunologică – adică sistemul imunitar își aduce aminte de primul contact cu acel germene.

 

Cum ajutăm sistemul imunitar  – și implicit pielea – prin alimente?

Legume pentru imunoglobulina A (IgA)

Imunoglobulina A secretorie se găsește în mucoasa nasului, în secreţii respiratorii, în lacrimi, salivă, secreţii gastrointestinale şi urogenitale. La nivelul nasului, această substanță se cuplează cu microbii, care vin prin aer. Și îi împiedică să adere la mucoasa respiratorie umană. Cuplându-se cu substanțele străine înseamnă că le recunosc în prealabil. Fenomenul se numește excludere imună. IgA reprezintă 10-15% din totalul imunoglobulinelor (anticorpilor).

Dacă IgA este scăzut, riscul unei infecții respiratorii crește.

Imunoglobulina A secretorie este stimulată, dacă aveți zilnic pe masă legume (fierte, crude, la cuptor).

  • Fibrele din legume vor fermenta în intestin si, prin procesul de fermentare, rezultă acizi grași.
  • Aceștia vor fi preluati de sânge.
  • Odată ajunși în circulație, vor produce imunoglobulina A secretorie. Adică apararea din arborele respirator va fi mai mare.
  • Legume (proaspete sau gătite), cereale, fructe (proaspete sau uscate) trebuie să existe în alimentația zilnică!

 

Zinc

Din dieta zinică nu trebuie să lipsească Zincul. Întră în majoritatea reacțiilor imune. Îl găsim în brânză, leguminoase și semințe.

Vitamina D

Este un imunomodulator esențial. Adică ajută sistemul imunitar să aibă reacții potrivite în fața unui agent patogen – nici prea puternice și nici prea slabe.

  • Vitamina D se sintetizează prin expunerea 10-15 minute la ultraviolete B.
  • Este luată și din alimente de origine animală (unt, pește).
  • Contează cantitatea de vitamina D din sânge, care este suma vitaminei sintetizate prin expunere la lumină plus cea luată din alimente.

Vitamina C

Ajută sistemul imunitar pentru că activează leucocitele (celulele albe) și imunoglobulinele. Acestea luptă într-o infecție.

Pre-biotice și pro-biotice

Pre-bioticele sunt fructele, legumele care, odată ajunse în intestin, devin hrană pentru bacteriile bune.

Pro-bioticele sunt bacterii aduse din alimente – lactate fermentate, murături în sare, borș.

 

 

 

 


fumat-piele.jpg

Tigările modifică arhitectura vaselor de sânge din suprafața buzelor. Dar și din mucoasa orală. Vorbim despre prima modificare, care duce la cancer de buze ori la cancerul mucoasei orale.

 

Cancerul de buze

Tigara ”uitată” pe buze. Sub țigară, pielea se apără. Adică devine groasă. Simultan, vasele de sânge se modifică îngrijorător.

Aceste două modificări cronice apar înainte cancerului de piele de la nivel buzelor (buzele sunt semi-mucoase).

Inițial, leziunea pre-canceroasă arată ca o julitură, pe locul unde stă de obicei țigara. Dar julitura nu se mai vindecă.

Orice leziune de pe buze care nu se vindecă în 10 zile cere control la medicul dermatolog!

 

Cancerul mucoasei orale

Tot țigara lovește direct mucoasa orală. Partea interioară a obrazului devine mai groasă.

În acest loc apar de obicei decolorări – pete albe. Leziunile evoluează spre cancer.

 

Țigara modifică fluxul sanguin. Vezi mecanismele:

După ce a lovit buzele și cavitatea orală, fumul de tigară e preluat de laringe, faringe, trahee și plămâni. Și de aici ajunge în sânge.

Arterele mici – vase care transportă sânge oxigenat de la inimă la țesuturi – sunt direct lovite de compușii din țigară trasportați de sânge.

  • Substanțele toxice determină leziuni în interiorul arterelor.
  • Sistemul imunitar le vine în apărare și produce inflamație.
  • Pe aceste leziuni, particulele de colesterol, prezente în mod normal în fluxul sanguin, se depun usor.
  • Și apare ateroscleroza.

 

Prea puțin sânge în vasele care alimentează pielea. Care sunt efectele?

Fluxul mic de sânge din artere are impact direct asupra pielii.

  • Pielea se deshidratează și devine puțin flexibilă.
  • Constricția vaselor încetinește capacitatea organismului de a se repara. Pielea de vindecă greu.
  • Fumatul deteriorează direct colagenul. Vorbim despre ”fierul beton” din structura pielii și cel care îi menține aspecul tânăr.

 

 

Alte boli de piele asociate fumatului

  • Fumătorii activi și foștii fumători au un risc mai mare de a dezvolta psoriazis.
  • Acneea inversată apare în zone ale corpului, unde pielea se freacă de piele (axilele, zona inghinală, zona de sub sâni). Fumatul este un factor de risc al acestui tip de acnee.

Pentru orice problemă dermatologică, te așteptăm la consultație!


vitamina-d.jpg

Cât să mă expun la soare pentru vitamina D în concentrație suficientă? Cât să mă expun să nu sufere pielea? Și cum știu că nu am destulă suficientă D în organism?

 

Vitamina D este un imunomodulator, adică o substanță care scade riscul apariție bolilor alergice, al bolilor autoimune, reduce riscul infecțiilor virale.

Se dozează anual în sânge – copii și adulți – și se ajustează dozele din suplimente.

  • Dacă nu o aveți în cantitate suficientă în sânge, nu dă simptome, nu știți de deficiență, dar sistemul imunitar suferă.
  • Vitamina D participă, în copilărie și adolescență, la dezvoltarea fiecărui mușchi. Inclusiv a vaselor de sânge – tot mușchi!.
  • Reglează depozitele de calciu și fosfor ale organismului, ceea ce se vede în sănătatea oaselor.

 

Suplimentele de vitamina D nu au reacții adverse

15 minute de expunere la razele ultraviolete B, înainte de ora 11. Așa puteți lua doza optimă. Nu e nevoie de expunerea la soare intens!

Nu e posibilă această doză din soare, suplimente alimentare. Din copilărie – cel puțin 1000 U.I./zi.

Suplimentele de vitamina D sunt lipsite de efecte adverse!

 

Concentrații scăzute au hipertensivii, diabeticiii, obezii

Concentrații scăzute de vitamina D au persoanele care suferă de obezitate, hipertensiune, ateroscleroză și diabet. Dar și fumatorii.

  • Dacă sunteți într-una din aceste categorii, dozați din sânge și vitamina D.
  • Și cereti apoi medicul dumneavoastră suplimente.

 

Vitamina D scăzută în ateroscleroză și diabet. De ce?

Ateroscleroza și diabetul sunt boli în care există inflamație cronică. Inflamația permanentă consumă depozitele de vitamina D.

Vitamina D scăzută la supraponderali. De ce?

Vitamina D poate fi depozitată în celulele grase, dacă acestea sunt multe.

  • Odată depozitată, scade concetrația din sânge, cea care contează.

 

Vitamina D scăzută la fumători. De ce?

În cazul fumătorilor, raportul dintre vitamina D și calciu este complet dereglat.

  • Vitamina D nu se absoarbe.

 

Contează concentrația vitaminei D din sânge

Concentrația vitaminei D din sânge este suma:

  • expunerii solare
  • suplimentelor alimentare
  • alimentației

 

În alimentație, nu trebuie să vă lipsească săptămânal – oul, carnea și conserva de sardine.

 

 


logo_212_white

Bioderm promovează tehnologia de top in domeniul laserelor medicale (chirugicale, cosmetice, reparatorii, vasculare), al terapiei prin lumina (lungimea de unda indicata fiecarei afectiuni) şi al echipamentelor de diagnostic precoce al cancerului de piele, oferindu-va astfel cele mai eficiente soluţii de tratament.

2021 Bioderm Medical Center